România

România

duminică, 15 ianuarie 2017

Poeți contemporani în Regal eminescian: Mioara Ardieleanu

Mioara Ardieleanu - Galați


                  Mundus regunt numeri ...

                       Încifrez în jocul nopții
                       Sufletul vibrând uituc
                       Și aștept răsuflul morții
                       Încolăcindu-se haiduc
                       De un număr geometric,
                       Par, impar... de vin... mă duc...

                       








   Hipnozele inimii...

Între lumi... Timpul trece...                                           
timpul merge...
timp se intoarce inapoi,
numai noi în cercuri largi,
regăsim privirea noastră
dincolo de lumea asta,
doi șoimani zburând alături,
între vremuri, între gânduri,
rătăcind apusul pururi...

reverberând... Timpul trece...
timpul merge...
timp se intoarce inapoi,
numai noi în tremur lin
arcuim sărutu-n stele
să ne fie înger, demon
o scânteie, între lumi...





                                                                                                     Luna...

                                                                                         Luna-n cer, jos cerc de foc
                                                                                         La mijloc doar vântoasele rebele,
                                                                                         Între stele-și cântă dorul,
      Între ape lung fiorul..

     Ca și luna, suflet gând,
     Sus în cer e înger blând,
     Jos e demon prins de patimi,
     Înecat în dor și lacrimi...

     Și se scutur amândouă
     Într-o toamnă veche, nouă,
     Într-un cânt, într-o culoare,
     Din prezent și din uitare...                                                                              


                           Vibrândă și...
 
              Răsfrântă steaua la un geam
              Îmi răscolește gândul,
                        Nimic n-a fost de cum speram,
                        Gândise așa Sfântul...
                                  De-ai apărut la un apus,
                                  Ai fost ca o scânteie,
                                            Te-ai răsucit ca și un fus
                                            Prin visurile mele...
                                                      Nătâng mi-e sufletul, pustiu
                                                      Și ard mocnit în noapte,
                                                                De mă iubești și azi nu știu,
                                                                Te vreau și-acum aproape...




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu