România

România

duminică, 15 ianuarie 2017

Poeți contemporani în Regal eminescian: Florica Gombos

Florica Gombos - Marghita, jud. Bihor
















 
                                                                                                               
         DEPARTE SUNT DE TINE                                      CU CINSTE

          „Departe sunt de tine”,                                                  Cu cinste
          Dar „mai am un singur dor”,                                        mă-nchin clipei
          Să-ţi mai citesc „o rugăciun”,                                       ce-mi dă putere.
          Despre-a ta viaţă de „amo”.                                          Şterg lacrima stelelor
          Iar „se bate miezul nopţi”,                                            şi stelele
         „O, rămâi, rămâi..” o stea,                                             şterg lacrima soarelui.
         „De-aş ave” în mână sorţii,                                           Apoi, am chemat o stea.
         „De câte ori..” te-aş învia!                                             I-am zis „Luceafăr”
         Dar... „ce-ţi doresc eu ţie”,                                           Luceafăr-clipă,
         Ce „pierdut în suferinţă”                                              Luceafăr-zi,
         Să fii dulce „melancoli”                                                Luceafăr-veşnicie.
         Şi motiv de biruinţă!                                                    Şi toţi ne inchinăm
                                                                                                  „Aducerii-aminte”

Grafica, Mihai Cătrună



POVESTEA UNUI GENIU

Ai curs
prin ape repezi,
venind,
de se cutremurau
şi plopii.
Ai curs,
doinind pe
malul
lacului albastru
şi te-ai vărsat
în marea cea
de oameni,
torcând
fire de poveste
din codrii de aramă.
Şi din gânduri
amestecate
ai scos
iubirea zbuciumată,
pierdută-n
zarea tinereţii.
Iar când
trecut-au anii,
ai coborât din cer
LUCEAFĂRUL
(tocmai
când bătea
de miezul nopţii)
legănat pe
braţe de fecioară
- crăiasa, ca un înger
apărut din vis -.
Dar, zdrobit de vreme,
ai plecat
prin foşnetul
frunzelor uscate,
lăsând aici
povestea unui geniu.
Sunt departe de tine!
Dar te-apropii
prin vălul de ceaţă,
să sclipeşti feeric,
tu, LUCEAFĂR de zi
şi de noapte,
văpaie



                                                                         

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu