Shanti Nilaya - Iași
|
Iubitul meu, e lună plină
Iar basmul suie-n ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Iar basmul suie-n ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Îmi curgi prin lujer verde chinul
Îmi pui în sânge rădăcini
Eu sorb din suflul tău veninul,
Mi-amesteci iarba cu ciulini
Îmi pui în sânge rădăcini
Eu sorb din suflul tău veninul,
Mi-amesteci iarba cu ciulini
Respir, mă cerți, m-adormi buimacă
Și mă alinți încetișor;
Te strig, mă cânți, m-alungi, ce dacă
Am chipul roșu de bujor,
Și mă alinți încetișor;
Te strig, mă cânți, m-alungi, ce dacă
Am chipul roșu de bujor,
Cu suflul șoaptelor din urmă
(Câte grădini n-ai frânt așa?!)
Și-n palma ta cresc țepi ce curmă
Parfumul meu, de catifea...
(Câte grădini n-ai frânt așa?!)
Și-n palma ta cresc țepi ce curmă
Parfumul meu, de catifea...
Pe boabe mari de rouă-n gene
Joci miza ta pierdută ieri
Și treci pe trupul meu alene
Necunoscutele să-mi ceri.
Joci miza ta pierdută ieri
Și treci pe trupul meu alene
Necunoscutele să-mi ceri.
Nu-i joc să îmi transforme-o lume
Când mă atingi - și tu te miri -
Mai mult ca dorul tău, anume
Și mă preschimb în trandafiri;
Când mă atingi - și tu te miri -
Mai mult ca dorul tău, anume
Și mă preschimb în trandafiri;
Iar basmul suie-n ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Pictură, Vladimir Volegov |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu