Poeți contemporani în Regal eminescian: Dunia Pălăngeanu

Dunia Pălăngeanu - Giurgiu

                                                          Lecția despre Eminescu

                                                                        Astăzi,

                                                   nu e nevoie să mai deschideți cărțile

                                                   la pagina cu număr de dor,

                                                   din zori, la Ipotești, s-au dezlegat porțile

                                                   și umblă prin săteni un fior,

                                                   că bădia Mihai a fost numai plecat

                                                   să culeagă un  nufăr din cer,

                                                   mărturie stă codrul, care l-a așteptat

                                                   numărând de câți ani e stingher,

                                                   mărturie stă teiul, floarea albastră,

                                                   răsfrântă în ochi de fântână

                                                   și zarea prelinsă pe-un colț de fereastră

                                                   când vrafuri de stele se-ngână,

                                                   mărturie stăm noi ,adunați în cuvânt,

                                                   cu-anotimpul pierdut prin zăvoi,

                                                   ce curat e cuvântul aici, și ce sfânt,

                                                   când bădia vorbește cu noi!

Grafică, Mihai Cătrună

      Lui Eminescu
 

E oră sfântă în Alei

Ne-oprim din trecere şi pasul                

Lumina curge dintr-un tei

Şi-n ochi de bronz oprit e Ceasul.

O taină albastră ne pătrunde

Şi versul său azi ne adună

Tresare Dunărea în unde

Când prin Cetate el răsună.

O clipă-i totul nemişcare

Şi Eminescu ne priveşte

Iar aura-i prelinsă-n zare

În inimile noastre creşte. 

                                                                                             Eminescu  și  Giurgiu

Grafică, Mihai Cătrună

                                    Cu pulberea de stele

                                     prelinsă pe pământ

                                     Aleiul ne primeşte -

                                     altare de cuvânt.

                                     Din ochiul nemuririi,

                                     o lacrimă adastă

                                     şi picură-n răspântii -

                                     dorul de limba noastră.  

                                                                                             

                                     Prin aerul de plumb

                                     ni s-a deschis o poartă,  

                                     privirea-i ca o torţă:

                                     Poetul ne aşteaptă!