 |
| Adriana Papuc, Mioveni, Argeș |
Remember
Un chip
frumos, angelic, visător,
Cu fruntea
lată cufundată-n vise
Iubirea ți-a
fost patimă și dor,
Iar
gândurile-n vremuri,interzise.
Te cântă azi și te-or cânta mereu
Poeții-n versul lor, închinat ție,
Tu, pentru suflet veșnic panaceu
Ai transformat iubirea-n poezie!
Pe bolta înstelată, încă trece
Clipind ades, spre lumea citadină,
Astrul etern, nemuritor și rece
Ademenind o altă Cătălină.
Luceafărul
după Mihai Eminescu
A fost odată
ca-n povești
A fost ca
niciodată ,
Născut demult
ȋn Ipotești
“Băiet “cu
fruntea lată.
Nu era
singur, fraṭi
avea
Şi mȃndru-n toate
cele,
Dar dintre toṭi, doar el căta
Cu fruntea
către stele.
În ochii mari
și visători
Se oglindea
natura,
Pe ale
codrilor cărări
Își rătăcea
făptura.
În poezie cu
nesaṭ
Visa la
nemurire,
Pe lȃngă plopii fără soṭ
Tȃnjea după
iubire.
 |
| Grafică, Mihai Cătrună |
De cȃnd ești printe stele,
Ai stins al inimi tumult
Iubindu-te cu ele.
În nopṭi senine și bizare
Clipesc pe boltă sori
Şi cad ȋn marea lȃngă care
Ṭi-ai fi dorit să mori.
De cȃte ori pe cer privesc
La bolta ȋnstelată,
Luceafăr drag, eu îmi doresc
Să te zăresc o dată… 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu