 |
| Nicu Doftoreanu - București |
TANGOUL ADORAȚIEI
De ce când vii...,
De-ar fi azi
iar,
Îmi dai fiori?
Iar uneori,
De ce când pleci...
De-ar fi mai
rar,
Un gust amar îmi lași și…treci!?
De ce iubire...
HAI! N-alergi să o cuprinzi!?
Fiindcă aș vrea sã fim la fel și EU și EA!
De ce îți spun atunci...
Să-ți spun ce-n vorbe pun?
N-o să te-amuze?
Ce-ți spun?
Că ale tale buze din cupa fiecărei flori,
Din roşul trandafirilor,
Au adunat a primăverii proaspete culori.
Ți s-a vărsat tot focul firii în brațe!
În strânsoarea
lor, simt dăruirea!...
Patima iubirii…se vede-n ochii tăi curați,
În noapte luminați
De degetele lungi, tranfdafirii,
A nepalpabilelor raze-ale iubirii.
Ei m-au convins că n-am greșit,
Când te-am privit și mi-am
dorit
Destăinuirea că …TE-Ador
TANGOUL CHEMĂRII
HAI!…Vino să te mângâi,
Aşa cum nimeni în această lume
N-a reuşit s-o facă
spre-a-ţi cere să rămâi
Şi.. de va fi să-ţi
placă,
O! de va fi să-ţi placă…
Să nu-mi promiţi nimic,
Să nu cumva să-ţi treacă,
Aşa cum e propune-ţi să se petreacă totul
Pe margini de dorinţi:
Acolo nu încape decât ceea ce simţi!
HAI!...Vino mai aproape!
Să simt înfiorarea
Ce s-o-ntîmpla să-i scape Sărutului dintâi!
Să îţi adulmec visul,
Eliberat de-aroma dorinţei regăsite
HAI!..Vino şi încearcă
Să nu omori surâsul
Ce-a aruncat mânuşa tenebrelor tristeţii ,
Căci risipind momentul ce ţi-a-ncercat destinul
Se cheamă că-i aproape... Sfârşitul Tinereţii!
Te chem din nou
HAI …Vino!
Hai vino în speranţa
că n-o avea timp viaţa
Să ne izbească-n plin,
Pentru c-atunci… chemarea
va fi doar un suspin.
TANGOU DISCRET
Discret te rog, iubito,
Să-mi laşi speranţa drept zălog,
Ca un adevărat intuitiv prolog
Al unui monolog descântec fermecat
Ce posesiv ne-mpinge-n mod treptat
Spre-a ne-atinge ţelul preventiv
Mai înainte de-a se stinge-n mod definitiv,
Deoarece-i recalcitrant ostil şi...
Obsesiv!
Discret te rog, iubito,
Să-mi dai un ajutor activ,
La modul preventiv,
Nu abuziv… de criticat,
Spre-a mă asigura neîncetat
Că pentru tine sunt de fapt constant de...
Neuitat.
Discret te rog, iubito,
Dă-ţi dezlegare..., liberă de spaime
Să poţi să-mi spui marile taine,
Ce au consemnat - ca gest - nealterat,
Momentul când m-ai declarat...
nevinovat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu