 |
| Ileana-Cornelia Neaga - Italia |
DE NU M-AI CHEMA
- De
nu m-ai chema iubire
Când
suspin de dor te-ar frânge,
Aș
fugi așa-n neștire,
Cu
lacrimi amare-aș plânge...
- De
nu m-ai chema pe nume
M-aș
pierde prin amintiri,
Tristă,
colindând prin lume,
Pălind
dor și trandafiri...
- De
nu m-ai chema degrabă
Urma
o să-mi pierd pe văi,
Printre
tufele de nalbă
Oftând
după ochii tăi...
- De
nu m-ai chema să-ți stâmpăr
Setea
buzelor pârlite,
Tu
m-ai condamna să sufăr
Iad
în flăcări, tu, iubite...
CUVINTELE SUNT DE
PRISOS
Ochilor
tăi plânși
albastru
din ai mei
le-aș
da...
Doar
atunci va încolți
mugur firav,
speranța...
Mâna
mea tremurândă
va
mângâia
mâna
ta
simțind
pulsul
fremătând,
luând-o
razna...
Ciocănele
vor bate ritmul
pe
clape de orgă
sub
ghioceii răsăriți
pe
la tâmple...
Din
ochii tăi mirați
săgeți
vor porni
spre
inima mea...
Pulsând
sacadat
la
unison cu a ta
curcubeie
se vor arcui
peste
tăcerile stânjenitoare...
Cioturi,
întrebări mute
așteaptă
răspuns
dospit
la fierbințeala șoaptelor...
Cuvintele
sunt de prisos!
AMĂGIRE
Vrut-am
să uit de tine și de toate
Dar
tu, iubite tu, nu m-ai lăsat,
M-ai
amăgit din nou c-un dulce sărutat,
Mai
simt și acuma gustul de cireșe coapte!
Mereu te-am așteptat ca să revii,
Priveam
în zări cu ochii arși de dor,
Aripi
voiam să-mi crească, la tine ca să zbor,
Să
m-amăgești tu iarăși, în nopțile pustii.
Cu
trandafirii-n mână ce s-au veștejit
La
poarta inimii târziu tu ai bătut,
Păcat
de timpul pe care l-am pierdut,
În
inima-mi rănită, iubirea a pălit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu