 |
| Mioara Ardieleanu - Galați |
ANAPANA* IUBIRII...
În unda
tremurând alene
Pierd gând
Și dor între
desene,
Fumegând
pustiu...
Și știu că de
n-ar fi
(nu s-ar mai
povesti)
Îmbrățișarea ta
prin gene,
Nici n-aș clinti
Când s-ar
așterne
Flori de
sălcioară
Peste buze, ruje
Fremătând
năvalnic...
Doară tainic
Lângă luna nouă,
Timpu-mi curge
Într-un bob de
rouă,
Lungi fiori
Vălurindu-mi
chipul lin
Într-un zumzet
cristalin...
* Anapana - (urmarirea intrarii și ieșirii aerului) prima treaptă din practica
conștientizării (fluxurilor energetice și informationale) din Vipassana
UMBRE DE ARAMĂ...
Nu te pot scoate
ghimpe,
Din sufletul
înrourat de dor
Și mă târăsc
peste nisipul ars de soare
Să îmi ascund
flori sângerii
Prin scoici
purtate-n gând,
Nătâng fără de
clipe...
Răvășitor, adorm
cu ochii
Între meduze și
șoapte
Înstelate de
mâna ta fierbinte
Peste cuvinte,
sâni
Și buzele
îngemănate de iubire...
Adun în brațe
nerostitul
Și-n ruga
simțurilor torc
Cu veșnicia
sărutul de mărgean
Prin zorii
fumegând pustiu...
Oprește-te
într-o privire
Și mă zidește în
corpul tău
Vibrând în focul
rătăcit
Prin coapsele de
aramă,
Prin văi
scăldate de licori
Nepământene,
trosnind
A levănțică și
piersici
Zemuind a dor...
CALEA LACTEE...
Secțiuni de aur
răzbat în jocul sorții...
Doar arcanele-n
parcursul lor simbolic
Ne transmit
tăcute-n vreme
Punctul unde
zaruri s-au pierdut
În adâncul
labirint
Și-arunc firul
plin de patimi
Să-mi găsesc
calea și rostul
Prin
ascezele luminii...
Joc șotronul cu
însemnele divine
În colț de rai
al lumii mele,
Prin văzduh,
prin cerul cerului
De nepătruns,
poate uit
De dorul sacru
și-un sărut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu