Uşor, se cerne iarna peste cetini,
Peste-asudatele oglinzi din tinde.
V-aştept cu cozonaci-n vatră prieteni,
Şi-n căni cu vinul spumegând colinde.
V-aştept cu cozonaci-n vatră prieteni,
Şi-n căni cu vinul spumegând colinde.
V-aştept cu masa plină în odaia
în care-n loc de lumânare e-o gutuie,
Care-şi revarsă-n secole văpaia
când galbenă, când roşie, când amăruie.
Când miezul nopţii îl vestesc cocoşii,
Care-şi revarsă-n secole văpaia
când galbenă, când roşie, când amăruie.
Când miezul nopţii îl vestesc cocoşii,
Înlocuind pendulele banale,
V-aşteaptă în fereastră macii roşii,
Ca să sorbiţi tacit de pe petale,
Avid polen şi miere polifloră,
Ca-n sărbătoarea pietrei şi a ierbii.
V-aştept în dimineaţa incoloră,
Când coarnele lumini-şi cheamă cerbii.
V-aşteaptă în fereastră macii roşii,
Ca să sorbiţi tacit de pe petale,
Avid polen şi miere polifloră,
Ca-n sărbătoarea pietrei şi a ierbii.
V-aştept în dimineaţa incoloră,
Când coarnele lumini-şi cheamă cerbii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu