România
ASCULTĂ
rugăciunile în chip de poezie înălțate către cer
și respirația pământului
de sub teiul fără soț
necunoscuta vibrare de gândire și sentimente
explozia de lumină și parfum
aruncate peste lume
gură de oxigen
poezie alimentată din adâncuri fertile
știe teiul ceva în muțenia lui misterioasă
altfel nu le-ar îndura pe toate nereacționând...
aștept potolirea stihiilor
ca nu cumva mâine, luna,
să-l caute în zadar
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu