Anișoara Gurău, România
|
CONTOPIRE
Aud... planset, tipat, vaiet,
toate lungi ca un ecou
patrunzand la mine-n suflet,
aud... durerea din nou.
toate lungi ca un ecou
patrunzand la mine-n suflet,
aud... durerea din nou.
Ma cutremur si mi-e teama.
Ma patrunde chinul Tau,
ma izbesc de zidul mortii,
lacrima curge din nou.
Ma patrunde chinul Tau,
ma izbesc de zidul mortii,
lacrima curge din nou.
Si ma contopesc cu focul
de durerea ce o duci,
sunt acolo si vad cum,
cari povara grelei cruci.
de durerea ce o duci,
sunt acolo si vad cum,
cari povara grelei cruci.
Ma ucid ranile Tale.
Chinu-i greu de indurat,
ai fost omorat pe cruce
ca si eu sa fiu iertat.
Chinu-i greu de indurat,
ai fost omorat pe cruce
ca si eu sa fiu iertat.
Iisuse, Marite Doamne,
din morti Tu ai inviat,
din morti Tu ai inviat,
preaslavit sa fii de-a pururi,
ca ne-ai binecuvantat!
ca ne-ai binecuvantat!
TACERE...
Maine, e tacere...
se simte chin, durere,
piroane mari
batute-n palme...
si curge sange,
sufletul mi-e greu
si plange.
Atata jale...,si iar durere,
un ultim oftat...
apoi tacere.
O Vinere Neagra
cu inimi impietrite,
femei merg agale
sunt triste, cernite.
E mult-apasare
si chin si durere,
e Vinerea Neagra...
E zi de tacere.
se simte chin, durere,
piroane mari
batute-n palme...
si curge sange,
sufletul mi-e greu
si plange.
Atata jale...,si iar durere,
un ultim oftat...
apoi tacere.
O Vinere Neagra
cu inimi impietrite,
femei merg agale
sunt triste, cernite.
E mult-apasare
si chin si durere,
e Vinerea Neagra...
E zi de tacere.
CONEXIUNE
M-am conectat la tot ce este frumos
Și plăcut ochiului...
La florile pomilor fructiferi din livadă,
La bobocii lalelelor nerăbdătoare
Să-și arate culoarea..
La cerul plumburiu din care cerne
Necontenit ploaia.
M-am conectat cu văzduhul
Și m-am aliniat cu tristețea
Gândului că Iisus va fi răstignit
Și batjocorit pe cruce
În Vinerea Neagră...
Mă contopesc cu trăirea Sa
De-acum 2000 de ani
Și mă dor rănile Lui...
Mă conectez cu resemnarea
Că v-a Învia a treia zi după Scripturi.
Emoții infinite îmi străbat ființa
Picioarele îmi tremură când eu,
Voi fi acolo, în Casa Ta, asteptând
Să iau lumina Ta și să cântăm
Cu nemărginită bucurie și fericiți,
Și plăcut ochiului...
La florile pomilor fructiferi din livadă,
La bobocii lalelelor nerăbdătoare
Să-și arate culoarea..
La cerul plumburiu din care cerne
Necontenit ploaia.
M-am conectat cu văzduhul
Și m-am aliniat cu tristețea
Gândului că Iisus va fi răstignit
Și batjocorit pe cruce
În Vinerea Neagră...
Mă contopesc cu trăirea Sa
De-acum 2000 de ani
Și mă dor rănile Lui...
Mă conectez cu resemnarea
Că v-a Învia a treia zi după Scripturi.
Emoții infinite îmi străbat ființa
Picioarele îmi tremură când eu,
Voi fi acolo, în Casa Ta, asteptând
Să iau lumina Ta și să cântăm
Cu nemărginită bucurie și fericiți,
HRISTOS A ÎNVIAT!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu