Poeți români contemporani la Sărbătoarea Paștelui - Dorel Tătaru

Dorel Tătaru - Detroit, Michigan

           ÎNTOARCEREA FIULUI RISIPITOR

                Nu vreau decât o închinăciune,

                     Creştin cu duhul, azi vă reprezint;

                          Sufletul meu a fost cândva tăciune,

                               Şi vorba distilare de absint.

                                    Când Alter Ego mi-a surpat consola,

                                         Cele de Sus, sub mine au căzut,

                                              Şi după ele s-a reglat busola

                                                   Cu oglindiri de iad la azimut.

                                                    Ca un păgân ce-şi uită obârşia,

                                               Altare fără cruci am sărutat,

                                          Şi proslăvind asiduu cârdăşia,

                                     Armatele de cozi, m-au recrutat.

                                Aşa a fost… cuprins de resurecții,

                           Fac troc, o litieră pe-un măgar,

                      Cu mintea amalgam de introspecții

                 Mă-ntorc sărac acasă, dar cu har.

                                     Ajung în prag de mare sărbătoare,

                                          Picioarele asinului s-au muiat;

                                               Îngenunchez, şi-l iau eu în spinare,

                                                    Bătrân soldat, Hristos a înviat!