România

România

joi, 9 martie 2017

Poeți români contemporani închină odă femeii mamă, soră, soție, fiică Ileana-Cornelia Neaga

Ileana-Cornelia NEAGA - com. Ribița, jud. Hunedoara















LUMINA OCHILOR MEI

          Îmi ești simțul, îmi ești viersul
               Tu, îmi ești tot Universul

                    Tu,-mi ești ziua însorită
                         Ești orhidee-nflorită

                              Îmi ești rază de lumină
                                   Ce sufletul îmi alină

                                        Ești steluță-n miez de noapte
                                             Vindeci răni cu-a tale șoapte


 Îmi ești leac îmi ești balsam
      Ești puterea mea ce-o am

           Tu,-mi dai forță, tu-mi dai cântul
                Muza mea să scriu Cuvântul

                     Ești dulce ca și o fragă
                          Fata mamei, fată dragă!

                               Lumina ochilor mei
                                    Tu ești totul, doar să vrei!

                        Tu,-mi ești dar trimis din cer
                             Ce pot, Doamne, să-ți mai cer?

                                                  semnează: mama







                                                                    MÂINILE TALE

                                                                    Mâinile tale
                                                               Căuș de mângâieri
                                                                    pe fruntea mea îngândurată;

                                                          Mâinile tale
                                                     Petale de flori
                                                          ștergându-mi lacrima amară;

                                      Mâinile tale
                                 Aripi întinse
                                      Rugi înnălțând;   


               Mâinile tale
          Cerșine îndurare
               pentru vini viitoare;

                     Mâinile tale
                bătând mătănii
                     pân' la pământ;

                    Buzele mele
               Pe Mâinile tale
                    MAMĂ!
                                    






                  MUȘCATE

          Au înflorit astă-noapte
          Mușcatele... pe fereastră!
                    Flori de gheață ajurate...
                    Busuioc uscat în glastră.

                              Mama, cu-a ei răsuflare
                              Și c-un colț de la năframă
                                        Șterge-o frunză, șterge-o floare
                                        Oglindindu-se în ramă.

                                                  Fruntea, anii i-au brăzdat
                                                  Tâmplele i-a brumărit...
                                                            Șterge ochiu'-nlăcrimat
                                                            Privind lung spre asfințit.

                                                                                          Cu mâinile încrucite
                                                                                          Și sufletul de tăciune
                                                                                Rugile-i-s domolite
                                                                                Înălțând o rugăciune:

                                                                      „- Doamne-ascultă ruga mea
                                                                      Luminează, Tu, calea
                                                            Șî pașii ei îi îndreaptă
                                                            Să-mi mai văd fata, odată...
                                                  Că Doamne-ț' voi mulțami
                                                  Tăt postul, îl voi posti.
                                        Șî ma țîne sînatoasă
                                        S-o mai văd, Doamne, acasă”.

                                                               Au înflorit astă-noapte
                                                               Mușcatele gin fereastră
                                                                         În cireș, cireșe-s coapte
                                                                         Iar pe cer o stea-i albastră.




                                          

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu