 |
| Mariana Neacșu - Sibiu |
E ZIUA TA, IUBITĂ SURIOARĂ!
E ziua ta, iubită
surioară
Şi-n pozele mai
vechi te regăsesc,
Îmi amintesc de
tine, bălăioară,
Copilul minunat...
şi te iubesc!
Încerc s-aduc imaginea fetiţei
Ce somnu-i urmăream cu mare drag
Cum eu şi mama-i tulburam şuviţei
Cu o suflare, zâmbetul pribeag.
Mă minunam cum
adormeai pe dată,
Cu linişte şi fără
de suspin
Şi chiar mi-era
necaz că, niciodată,
Eu nu puteam
s-adorm aşa de lin.
E ziua ta, iubită surioară!
Har Domnului că încă mai exist
Să pot să-ţi spun, cu dor, a mia oară:
- Când nu te văd mi-e sufletul prea trist!
PRIN TIMPUL ZĂVORÂT
Prin timpul
zăvorât ca un hotar
Îngână surd
chemările de ieri
Doar vântul le mai
bântuie arar
Şi graiul ţi-l
închide în tăceri.
Mai strigă-mă din urmă vreodată
Senzaţie de cânt şi dor buimac
Când ochii mei se-nchid ca să te vadă
Sub luna-nmugurită în copac.
Apari cu trup de
aer ca un scut
Să-mi dai o
deplasare-n infinit
Sunt flacără din
focul ce-ai făcut
Când se preschimbă
pietrele în mit.
Şi-n depărtarea ce-ţi ascunde faţa
Sunt clipe când tristeţile mă bat
Iar inima se luptă greu cu ghiaţa
Din trupul meu tăcut, însingurat.
Oh, iar vorbesc ce
trebuia să tac
Cuţitul iar se
răsuceşte-n rană
Şi-atunci desfac
tot ce-am voit să fac.
La poarta
tainicii-ntâlniri... e vamă!
Pântecul tău mi-a
fost altar
În cele nouă luni de
viață,
Mi-ai dat din seva
ta în dar
Și ai știut că mă
răsfață.
Mi-e dor, măicuță, să te văd...
Mi-e dor să te mai strâng în brațe,
Să simt suflarea ta în păr
Și mângâierea-ți, care-mi place.
Mă voi opri aici
cu scrisul,
Căci lacrimile
nu-mi dau pace.
Te voi vedea
curând, în visul
Pierit și prins în
carapace.
ÎŢI
SCRIU MĂICUŢĂ
Îţi
scriu măicuţă c-am plecat
Sunt
dusă-n pribegie.
Ştiu
c-ai venit, m-ai căutat,
Mi-e
tare dor şi mie!
Pe drumul ce-am ales să merg
Sunt, fără număr, piedici.
Mai cad, dar mă ridic şi-alerg,
Te rog să nu-mi ţii predici!
M-ai
învăţat să nu mă plâng
Şi
eu n-o fac, ştii bine.
Toată
durerea mea o strâng
Fiindcă, îmi e dor
de tine.
Simt lacrimile care-ţi curg,
Le simt cum ard în suflet
Şi se topesc într-un amurg
Şi-n rătăcitu-mi umblet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu