deschisă-i calea spre iubire,
în zorii zilei fără nori
palpită inima-n neştire.
Va curge sângele prin vene
înflăcărat de focul firii,
şi-n veci de veci el va rămâne,
simbolul veşnic al iubirii.
Amorul va striga din nou,
va chiui de bucurie,
va-ntoarce cerul un ecou
ca-n toată lumea să se ştie.
Când sufletul va înflori
aşa cum înfloreşte-o floare,
va fi şi azi cum a fost ieri,
va fi acea iubire mare.
Lasa-vom poarta inimii
deschisă larg ca să primească,
fiorii dragostei dintîi
şi viaţa să ni se-mplinească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu