Rodica Constantinescu
Roșiorii de Vede, jud. Teleorman
ZBURĂTORITUL
În zorii zilei pe cine credeți c-am văzut?
Pe Baba Dochia, purtându-și suta de cojoace,
Mergea zorită tare, cu gândul abătut,
Gesticulând haotic, în ochi nu avea pace.
- Hei babo,de ce alergi şi eşti așa pierită?
Așteptă-mă un pic, ascultă al meu cuvânt!
Nu mai umbla zăludă, ci fii mai socotită,
Încetineşte-ţi pasul și aripa de vânt!
Pe Baba Dochia, purtându-și suta de cojoace,
Mergea zorită tare, cu gândul abătut,
Gesticulând haotic, în ochi nu avea pace.
- Hei babo,de ce alergi şi eşti așa pierită?
Așteptă-mă un pic, ascultă al meu cuvânt!
Nu mai umbla zăludă, ci fii mai socotită,
Încetineşte-ţi pasul și aripa de vânt!
Se-opreşte brusc, privind puţin surprinsă,
Apoi vorbește iute scrutând către zenit,
- Pe Dragobete-l caut prin lumea necuprinsă,
E fiul meu zănatic, dar și cel mai iubit,
- Așa te vreau, să fii cu vorba deslușită,
El este-n zbor astral şi face o strigare,
Nu a uitat nicicum, că vremea-i rânduită
S-aducă fără preget la doruri dezlegare.
Apoi vorbește iute scrutând către zenit,
- Pe Dragobete-l caut prin lumea necuprinsă,
E fiul meu zănatic, dar și cel mai iubit,
- Așa te vreau, să fii cu vorba deslușită,
El este-n zbor astral şi face o strigare,
Nu a uitat nicicum, că vremea-i rânduită
S-aducă fără preget la doruri dezlegare.
Priveşte către deal şi spre înaltul cer
Şi ai să vezi arzând mari ruguri de iubire,
Descântece se-avântă, ecouri în eter
Ce merg împreunate pe calea-n nemurire.
Iar dincolo la râu se-adună dalbe fete,
În mâini fierbinţi aşează zăpadă la topit,
Cu ea își spală trupul în zi de Dragobete,
Căci este de la zâne un leac pentru iubit.
Şi ai să vezi arzând mari ruguri de iubire,
Descântece se-avântă, ecouri în eter
Ce merg împreunate pe calea-n nemurire.
Iar dincolo la râu se-adună dalbe fete,
În mâini fierbinţi aşează zăpadă la topit,
Cu ea își spală trupul în zi de Dragobete,
Căci este de la zâne un leac pentru iubit.
Flăcăii aleargă-n cete la nou zburătorit
Și prind în braţe, fata, ce-n taină o doreşte,
O îmbrățișează strâns cu dor neostoit,
Apoi doar cu privirea, dorinţa îi şopteşte.
Iar Dragobete iute în jurul lor presară
Petale de iubire şi-n inimi dulce avânt,
Le dăruiește parfum de primăvară,
O clipa de speranţă în trupuri și cuvânt.
Și prind în braţe, fata, ce-n taină o doreşte,
O îmbrățișează strâns cu dor neostoit,
Apoi doar cu privirea, dorinţa îi şopteşte.
Iar Dragobete iute în jurul lor presară
Petale de iubire şi-n inimi dulce avânt,
Le dăruiește parfum de primăvară,
O clipa de speranţă în trupuri și cuvânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu