Ala Mîrza-Turbal
Republica Moldova
CÂND IUBEȘTI...
Când iubeşti, natura-i minunată,
Îi admiri magia ziua toată,
Te trezeşti puternic dimineaţa,
Le-ncălzeşti şi celor scumpi viaţa.
Când iubeşti, ţi-e calea mai frumoasă,
Te porneşti cu faţa radioasă,
Mergi mereu cu zâmbetul pe buze,
Chiar de-i greu, întâiul tu ceri scuze...
Când iubeşti, ai forţe pentru multe,
Poţi urca uşor pe vârf de munte,
Poţi sări de pe-al cascadei prag,
Dacă ştii: te-aşteaptă Omul drag!
Când iubeşti, mai bun eşti, mai cuminte,
Te gândeşti: "O viaţă-i înainte!
S-o trăiesc vreau lângă Omul meu,
Să-mplinesc oricare vis al său..."
Ce frumoasă lumea ar mai fi,
Doamne, de-ar veni aşa o zi:
Toţi să ne trezim îndrăgostiţi
Şi de Oameni dragi să fim iubiţi!
LÂNGĂ TINE…
(Soțului…)
Lângă Tine, mi-este cald şi bine,
Lângă Tine, zilele-s senine.
Lângă Tine, nopţile-s frumoase,
Lângă Tine, -i linişte în casă.
Lângă Tine, veseli cresc copiii,
Lângă Tine, greul nu ne ştie.
Lângă Tine, pacea-n inimi vine,
Lângă Tine, dragostea mă ţine.
Lângă Tine, nu ştiu ce-i durere,
Lângă Tine, traiul e plăcere.
Lângă Tine, lumea mi-e mai dragă,
Lângă Tine, dor de neam mă leagă.
Lângă Tine,-mi pare-un rai Pământul,
Lângă Tine,-adie paşnic vântul.
Lângă Tine, orice om zâmbeşte,
Lângă Tine, sufletu-nfloreşte.
Lângă Tine, râde dimineaţa,
Lângă Tine, VIAŢA e mai VIAŢĂ!
Lângă Tine, somnul mi-e mai dulce…
PENTRU TINE, AŞ URCA PE CRUCE!
DRAGOSTEA DIN
CERURI VINE…
Dragostea din ceruri vine,
Te cuprinde, te-nfioară,
Dulce-i viaţa ta, senină,
Iar de pleacă, – neagră, – amară…
Chiar când tace omul drag,
Ştii ce gânduri îl frământă,
Lângă el te-aşezi, pe prag,
Scump ţi-i, chiar de nu cuvântă.
Ştergi, cu şoapte liniştite,
Lacrimile-i, faţa plânsă,
Căci te face calm, cuminte
Dragostea şi creşti cu dânsa.
El, cu tine, vrei să-mpartă
Toate-n viaţa care vine,
Doar cu el, aceeaşi soartă
Vrei să ai, să-i fie bine.
Şi necaz, şi bucurii,
Viitorul poate-aduce,
Lui alături vrei să-i fii
Până-n ziua cea cu… Cruce.
Doar iubind, te laşi de rele –
Să zâmbească ochii lui,
Treci peste ispite grele,
Căci mai sus ca tine-l pui.
Pentru dânsul când trăieşti,
Viaţa lui când ţi-o consacri,
Împlinit te simţi. Păşeşti
Fericit ca-n zile sacre.
Dacă-n dragoste, mereu,
Vieţuieşti, cu-adevărat,
CREDE: BUN EŞTI! DUMNEZEU,
BLÂND, TE-A BINECUVÂNTAT!
AȘ FI...
Aş fi o lacrimă, de mi-ai îngădui,
Din ochi, să-ţi spăl şi chinul, şi tristeţea.
Aş fi o rară floare, de-ai dori
Să-mpart cu tine-aroma, frumuseţea.
Aş fi şi iarbă verde când ai vrea
Să-ţi plimbi prin rouă tălpile-obosite.
Aş deveni o torţă ori o stea,
De-ai rătăci în noapte grea, iubite.
Aş fi un cântec, dacă ritmul meu
Te va trezi din gândurile-amare.
Aş fi chiar vântul, de-ai dori ca eu
Să-ţi duc pe-aripi durerea-n depărtare.
Aş deveni un înger păzitor,
De mi-ai permite somnul să-ţi veghez.
Aş fi chiar soare cald, strălucitor,
Ca viața ta, de-ai vrea, s-o luminez.
Aș fi..., căci te iubesc cum nici visezi,
Cu patimă, cu dor nemărginit,
De ești departe sau alături șezi,
MI-E SUFLETUL DE DRAGOSTE TOPIT...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu