Firuța Mureșan - Cele mai frumoase creații literare românești

 

Firuța MUREȘAN

       România

                                                                       RUGĂ MAICII DOMNULUI

                                              Prea Sfântă Fecioară, de Dumnezeu născătoare

                                                   Te cântă toți creștinii, în zi de sărbătoare,

                                                         Pământul Te slăvește, în cer îngerii-Ți cântă,

                                                              Lumină ești pe calea lui Hristos cea sfântă!

                                                                                Cu blânda Ta privire ne mângâie simțirea

                                                                           Învață-ne iertarea, virtutea și iubirea,

                                                                      În bunătatea Ta, hrănește-ne cu pace,

                                                                 Îmbracă-ne-n cuvinte, când inima mai tace!

                                              Arată-ne Lumina, Calea ce duce spre Viață,

                                                   Când norii grei pe-un colț de suflet se agață,

                                                        Cu lacrimi de sânge stropit-a fost cărarea

                                                             Ce duce la Iisus, la El e îndurarea!

                                                                                Pe cei bolnavi alină-i, îndură-Te de ei,

                                                                           Revarsă Maică mila și vindecă-i pe ei,

                                                                      Celor triști și singuri adu-le-n suflet soare

                                                                 Iar tuturor iubire, iertare și-ndurare!

                                              Cât despre mine, Maică, de viață dătătoare,

                                                   Te cânt și te slăvesc, în zi de sărbătoare,
                                                        Cu buze tremurânde,Te rog să ocrotești

                                                             Tot ce-i frumos în mine, ce-i rău să-l risipești!

Emin- Duh Sfânt românesc, autor Viorica Popescu - omagiu lui Mihail Eminescu

                                                                               Viorica POPESCU
                                                                                         România

                                                   EMIN –DUH SFÂNT ROMÂNESC

                               Când a plecat

                                    înălţat pe aripi de Luceafăr

                                         muiate în basm românesc

                                              întâi parcă a apus,

                                                   iar cerul s-a împurpurat;

                                                        Apoi s-a eternizat

                                                             DUH SFÂNT românesc

                                                                  să fie omniprezent

                                                                       ca întrebare-răspuns.

                                                                                         -Am stat la aceeaşi masă cu Zeul,

                                                                                         a spus. EL m-a adus

                                                                                         la Acasa mea

                                                                                          şi Bucovina mi-a fost mireasa.

                                                                                          La poarta universului meu

                                                                                          de cuvinte şi doruri

                                                                                          m-a aşteptat un Vulcan (I.)

                                                                                          cu Familia lui

                                                                                          deschisă spre zboruri

                                                                                          şi simţirea cât un ocean

                                                                                          pentru viaţă şi pentru morminte.

                                                                                                        -Chiar de-aş fi nespus de sărac

                                                                                                             numai mie şi neamului meu

                                                                                                                  trabuie să le fiu pe plac;

                                                                                                                       lor şi Naturii iubite,

                                                                                                                            Femeii sau Mamei

                                                                                                                                 ori ţinutului drag,

                                                                                                                                      cântându-i cu viersul de Doină

                                                                                                                                           cântecului vieţii,

                                                                                                                                                Cântec de Zeu binecuvântat.

                                                                                                    -Am stat la masă cu Zeul,

                                                                                              EL m-a ales

                                                                                         „m-a sorbit din popor”

                                                                                    să vă aduc din Eter

                                                                               iubirea, speranţa,

                                                                          lupta, izbânda şi suferinţa

                                                                     înscrise în cerc,

                                                                     eterne ca viaţa,

                                                                     ca omul-Luceafăr

                                                                    „nemuritor şi rece”

                                                                    în pulbere de stele

                                                                    şi rece ca ele...

                                                               -Şi totuşi, Doamne,

                                                          dă-mi în schimb

                                                     o oră de iubire!

                                                -Dar cum? Iubirea

                                           e un mod de a muri!

                                      Tu azi, Poete, ai

                                 nemărginirea!...

Iubirea sub semnul Dragobetelui - Nicolae VASILE

Nicolae VASILE
     București

                                               APARE IUBIREA!…

                                              Fără o coastă, dar c-o nevastă,

                                                   cu Dumnezeu deasupra noastră,

                                                        am pornit spre infinit,

                                                             să vedem ce-i de găsit!...

                             Să nu se simtă inferioară,

                                  cu bărbatul dorindu-se egală,

                                       a venit rândul femeii, cumva,

                                            să-I ceară lui Dumnezeu ceva!

                                                 Doamne, poate c-ar fi bine,

                                                      de-asta ne rugăm la Tine,

                                                            gândește la o idee bună

                                                                 care să ne-ţină împreună!...

                                                                            Găseşte Doamne ceva

                                                                            ca bărbaţii să ne vrea,

                                                                            cum s-au lipsit de o coastă,

                                                                            se pot lipsi şi de-o nevastă!

                                                                       Să nu mai plece la război,

                                                                  să stea acasă cu noi,

                                                             şi s-o facă de plăcere,

                                                        nu de nevoie și durere!...

                                                   A adus Domnul… iubirea,

                                              a însemnat desăvârşirea,

                                         a apărut pe lume fericirea,

                                   traiul bun şi înmulţirea!...

                                                             Înţelegerea ce-o veţi avea,

                                                                  pentru al iubirii dar ceresc,

                                                                       viaţa în bine vă va schimba,

                                                                            doar pentru cei ce se iubesc!

Poeți români contemporani la Sărbătoarea Paștelui - Nicanor Căsăndruc

Nicanor Căsăndruc - România

                CREDINȚĂ

         Ghidați-vă după Scriptură

              Și nu mai fiți încrâncenați!

                   Vom reuși doar împreună,

                        Iubindu-ne ca niște frați!

                             Să respectăm legile vieții!

                                  De bunătate nu uitați!

                                       Ce semeni aia-i să culegi,

                                            De v-ați certat, să vă-mpăcați!

                                                     Gândește înainte-a spune

                                                          Și fiți la inimă curați!

                                                               Că viața trece, mult nu ține,

                                                                    Nu-i bine să fim supărați!

                                                             Să-i mulțumim lui Dumnezeu

                                                        Pentru tot ceea ce ne-a dat!

                                                   Chiar și pe cel ce face rău

                                              Să-l pomeniți când vă rugați!

                                              Pentru-a avea o viață bună,

                                                   Dacă sunteți dezorientați,

                                                        Să puneți mâna pe Scriptură!

                                                              Numai așa vă îndreptați!

                                                                                                Citiți din Pilde și Proverbe,

                                                                                           De-aici aveți ce să-nvățați!

                                                                                      Cereți iertare,nu vă temeți!

                                                                                 Și o sa fiți eliberați!

                                                                            În toate este-o rezolvare,

                                                                       Oricât de greu ni s-ar părea.

                                                                  Prin închinare și iertare

                                                             Vom mai putea schimba ceva!

                                                                                                     MASA DE PAȘTI

                                                                                                     Fără miel, nu se discută!

                                                                                                Vinul, numai cel cu plută,

                                                                                            Sărmăluțe-n foi de viță,

                                                                                       Cu orez și cu cărniță.

                                                                                   Pasca-n vârf cu multă brânză

                                                                              Să te ungă pe la rânză.

                                                                          Cozonaci, rumeniți bine,

                                                                     Cu nucă și cu stafide.

                                                                Să vopsim și ouăle

                                                           În toate culorile.

                                                      Și pictate, și-nchistrite,

                                                 Cu migală înflorite.

                                             Drob cu scrob și cu mărar

                                        Și în el  piper... hoinar.

                                   Plăcințele, poale-n brâu...

                              Abia-mi țin pofta în frâu!

       Vreo trei tăvi de alivâncă.

            Una, două de budincă.

                 Lâng-o sticlă da palincă...

                      Să tot stai la caterincă!

                            Asta-i vraja Paștelui

                                 Prin ochiul gurmandului.

                                      Îi masa creștinului,

                                           În casa românului.

                                                Trei zile de sărbătoare

                                                     Care n-au asemănare.

                                                          Să ne amintescă bine,

                                                               De milă și de iubire.

                                                                    Dumnezeu L-a răstignit

                                                                         Chiar pe fiul cel iubit,

                                                                              Jertfindu-L ca pe un miel.

                                                                                   Să ne amintim de El!

                   PAȘTE FERICIT

                     E seara de-nviere

                          A Domnului Iisus.

                               Cel ce-a fost răstignit,

                                    Pe cruce a fost pus.

                                         Jertfindu-se pe el,

                                              Salvându-ne pe noi,

                                                   Ca să ne mântuiască

                                                        În vremea de apoi.

                                                                                           Această sărbătoare

                                                                                      Ne-aduce închinare.

                                                                                 O bunătate-n suflet

                                                                            Și vreme de iertare.

                                                                       Bisericile-s pline

                                                                  Cu mii de credincioși.

                                                             Și preoții se roagă

                                                        Pentru cei păcătoși.

                                                                    Iar limbile de clopot

                                                                         Dau veste către cer.

                                                                              Și ele cer iertare

                                                                                   Cu glasul lor de fier.

                                                             Bătrâni și bâtrănele

                                                        Cu pasca în panere,

                                                   Așteptă-n zori sfințirea

                                              Cu ageazmă, peste ele.

                     Își dau lumina sfântă

                          Cu drag din mână-n mână

                               Și toți odată cântă,

                                    Pe preoți îi îngână,

                                         Apoi spun Tatăl nostru

                                              Cu capul în pământ,

                                                   Și simt cum îi cuprinde

                                                        Fiori de Duhul Sfânt.

                                                                                            „Iisus a înviat”

                                                                                       Toți spun: „Cu-adevărat”

                                                                                  Cu lumânări aprinse

                                                                             Pornesc spre case-n sat

                                                                        Cu toți-și fac urări

                                                                   Ca-n prag de sărbători.

                                                              Și tot ce v-am dorit:

                                                         E-un  „Paște fericit”!

Poeți români contemporani închină odă femeii mamă, soră, soție, fiică - Nicanor Căsăndruc

Nicanor Căsăndruc - com. Coțușca, jud. Botoșani

                     DORINȚĂ

          Dacă ți-aș auzi chemarea,

               M-aș strecura în visul tău,

                    Apoi m-aș contopi cu marea

                         Iar tu să fii doar țărmul meu.

                              Cu valuri albe, înspumate,

                                   Aș mângâia tot trupul tău,

                                        Ți-aș dărui algele toate

                                             Să-ți faci din ele curcubeu.

                                                  La gât, să-ți pun șirag de perle,

                                                       Să te-aranjez doar cum vreau eu,

                                                            Și pe la mâini, din scoici, inele,

                                                                 Făcute doar de Dumnezeu.

                                                                 Și din meduze, o cunună

                                                            Să fii așa frumoasă rău,

                                                       Bătută-n strop cu praf de lună,

                                                            S-o porți pe capul tău mereu.

                                                                                  Să te stropesc cu vreo furtună

                                                                             Fiindcă nisipu-i părul tău,

                                                                        Și să sărut a ta făptură

                                                                   Cum știe numai valul meu.

                                                              Așa gătită și frumoasă

                                                         Vom sta îmbrățișați pe veci,

                                                    Vom invita la nunta noastră

                                               Doar pescăruși și lilieci.

                                          Marea și țărmul de când lumea,

                                     Au fost mereu nedespărțiți,

                                Aș vrea și noi să fim totuna

                           În astă formă contopiți.

                                                           FEMEIA

                                        E ziua ta, femeie! De ce oare n-ar fi?

                                        Să fii sărbătorită în fiecare zi!

                                        Nimic nu-i mai frumos decât a ta făptură!

                                        Tu stăpânești o lume cu raza ta de lună!

                                        Ești zâna noastră bună de pe acest Pământ.

                                        Ești miezul fericirii și visul cel mai scump.

                                        Convinși că fără tine nici nu am exista,

                                        Toți ne dorim s-avem pe veci iubirea ta.

                                        Ești unică, femeie, doar tu poți procrea:

                                        De n-ai fi tu, și viața pe loc ar dispărea.

                                        E clar că fără tine noi nu suntem nimic,

                                        Îndemnul tău ne-a dus chiar și la fruct oprit.

                                        Fiorul cel mai dulce al dragostei împarți

                                        De nu ni-l dai, murim, ca niște răi, drogați.

                                        Trăim sub vraja ta în zilele lumești,

                                        Tu poți să iști războaie dar și să le oprești.

                                        Bărbaților li-i teamă măcar să recunoască

                                        Că voi sunteți vitalul în existența noastră.

                                        De ce mereu încearcă oare să cucerească

                                        Reduta fericirii din lumea femeiască?

                                        Așa că-n încheiere, eu ca bărbat, vă spun

                                        Cine mă contrazice e beat, sau chiar nebun:

                                        Eu venerez femeia ca pe ceva divin.

                                        Dar cine n-o va face, o să sfârșească-n chin!

                                                                                  E ZIUA TA

                                                           Aș vrea sa-ți dăruiesc în fiecare zi o floare,

                                                      În fiecare seară, o stea din carul mare,

                                                 Și dacă într-o zi, acestea se termină,

                                            Eu am să-ți dau, pe rând, copacii din grădină.

                                            Am să-ți aduc și luna dacă vrei,

                                       Parfumu-îmbătător al florilor de tei,

                                  Câmpii și munți ți-aș pune la picioare,

                             Să dăinuie-n timp iubirea noastră mare.

              Dragostea noastră mare, rămână nepătată,

                   Mereu să înflorească, să țină viața toată,

                        Cu fericirea-n inimi să facem legământ,

                             Să fim nedespărțiți în cer și pe pământ!

                                   Să-i dezmințim pe cei ce cred în despărțire

                                        Lăsând o lume-ntreagă tăcută de uimire.

                                             Iar plânsul tuturor să-l transformăm în râs

                                                  Și soarele să uite că merge spre apus.

                                                        Cuprinși să ne scăldăm în baia de noroc

                                                    Și fluturi albi să-ți joace în părul tău de foc,

                                               Pe-al infinitului altar sădind doar cifra opt,

                                          Să facem sentimentul să fie reciproc.

                                     Cu sărutări fierbinți s-ajungem pân-la sfinți,

                                De-atâta dăruire să fim și noi uimiți,

                           Și setea de iubire să nu se mai termine,

                      Să-nvețe-a se iubi întreaga omenire.

                                               Asta-ți doresc, femeie, cu drag de ziua ta:

                                                    Iubire, fericire, toată dragostea mea!

                                                         Îți mulțumesc din suflet că pot ca să te am

                                                              Și Domnului că te-a făcut din coasta lui Adam!