Elena MOISEI
România
ȘI NINGE DECEMBRIE... SINGUR...
Nu poți s-alungi serile lungi,
Când ninge-n decembrie... sigur...
În nopțile prelungi, ajungi,
Să nu mai fii atât de... singur...
Și ninge-ncet din norii-ntinși
Și ninge lent, ușor nesigur,
În gând
prelins sub pașii ninși...
Și ninge decembrie... singur...
Copil al iernii-n seri prea lungi,
În licăr de argint, alene,
Un vis târziu pe cer alungi,
Când zorii zilei curg pe gene...
DOI FULGI GHIDUSI
Doi fulgi ghiduși, doi spiriduși
Din lumea mea de nicăieri...
în vântul rece, efemeri
se iau la trântă jucăuși...
Aprind în lumea lor tăceri
din cerul plin de noapte, duși...
doi fulgi ghiduși, doi spiriduși
Din lumea mea de nicăieri...
Minune mică, fluturând
din norii albi, pufoși și grei
fantasme-aprinse în scântei
dansează legănate-n vânt...
Doi fulgi ghiduși, doi spiridusi
Din lumea mea de nicăieri...
PARFUM DE IARNĂ
Parfum de iarnă cu petale,
ce pier grăbite, lunecând,
îmi cad în palmă demențiale,
în dansul umbrelor, curgând...
În
madrigalul de lumină,
luna seceră din stele,
sideful nopții în cortină,
răsfirat în falduri grele...
În pas grăbit aruncă-n salbă,
mirajul nopților din stea,
în jocul fluturilor saltă
toiagul scuturat de nea...
...Și noaptea curge-n simfonie
într-un albastru de mister,
plutesc năluci în armonie,
în visul iernii cad și pier... 
SINGURATATE
A mai trecut un an și-o zi
și nici nu mă puteam gândi,
în seara sfântă de Crăciun
să fiu hoinar, singur pe drum...
Un ultim ceas și un surâs...
m-am dus în timp, în gând ascuns...
un gând ce-n taină l-am lăsat
codat în inimă, uitat...
Acasă-n seara de Crăciun,
la gura sobei în Ajun...
un ultim dans și un sărut,
în miezul iernii m-a durut...
Și vine-o vreme și nu știi
cum te-ai trezit singur să fii,
într-un coșmar cu ochii goi...
singurătate...și apoi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu