Numai una este Luna

Numai una este Luna,
zâna visurilor mele,
într-o viaţă doar ea, una,
e regină între stele.
Chiar de lung îmi este drumul,
şi eu mult am să aştept,
plec ades, uşor, cu gândul,
vreau pe ea s-o strâng la piept.
Dar ea, Luna, pentru mine,
are dor la ea să vin?
Sau iubirea-mi va rămâne
doar amar, suspin şi chin?
Numai una este Luna,
zâna visurilor mele,
de raza-i voi prinde mâna,
voi dansa cu ea-ntre stele.
Dar de azi nu am s-ajung
să-i şoptesc dorinţa mea,
vreau Doamne ca să-i ating,
mîine-n zori, inima sa.
Şi voi face legământ,
ca să fiu pe veci cu Luna,
părăsind acest Pământ,
de-s cu ea, îmi e totuna.
Voi iubi fără-ncetare,
pe zâna ce mi-e menită,
trebuie să am răbdare,
că sigur îmi e sortită.