România

România

marți, 10 decembrie 2019

Sărbători de iarnă, la români (antologie) - Geo Vuici













       Geo VUICI
         România


                                       MOȘ NICU LAE

                                   Dapui păntru unii-s Nicu laie,
                                        baș pră țoțî nu-i ajiuiesc,
                                             niși nu ninjie, niși nu ploaie,
                                                 după șie o fost mă oceșăsc!

                                                      Sania am dat-o pră bițiglu,
                                                           pân'-m-am învățat să pedaliez
                                                                s-or scumpit toace în  iglu,
                                                                     șî n-am bani să-mpăuniez...

                                                                     Iaca ăsta mis cu oaia laie,
                                                                          ba cu fofârlica umblu,
                                                                               măi pun în barbă paie
                                                                                șî prân sac să râdă bumbu!

                                                                                     Ba mă duc șî teliefoniez la tațî:
                                                                                           - sărițî șî voi dă m-ajiutațî!
                                                                                               (poezie în grai bănățean)






                                                                                   BRĂDUȚ



                                                              - Tu brad frumos ce mândru ești acum,
                                                              Dar ce va fi pe urmă, tăticul e pe drum,
                                                              Are-o secure-n mână și-un dor nebun,
                                                              Să ne facă fericiți cu clopoței. Îți spun.

                                                              - Că te-ai gândit la mine, îți mulțumesc,
                                                              Tradiția...  sunt locuri unde pentru asta cresc,
                                                              Frații mei, doar s-aducă multă bucurie,
                                                              O săptămână-două, slăviți în poezie.

                                                              Da nu te mai gândi la ce va fi! O știm și noi
                                                              Ca pe-o rugăciune ce nu se împlinește,
                                                              Ca pe potopul săvârșit de vânturi și de ploi!

                                                              - Am să-l rog pe tata să te ia cu rădăcină,
                                                              Să te privesc cu dragoste, ce-mi crește
                                                              În curte, dar ca să mori, tu nu ai nicio vină!



                                                                                                      BETEALA BRADULUI

                                                                                                   Deja-am pus iubirea mea în brad!
                                                                                              Iubitul meu pe tine te aştept
                                                                                         Ca pe Íason cu dorul greu în piept
                                                                                     Și n-am de trebuință lâna cea de aur!

                                                                                 Visele cu steaua glasului tău mă ard,
                                                                             Ce dulce sună flautul împodobit cu laur,
                                                                        Beteala bradului lumină ca păru-ți castaniu,
                                                                   Simt inima cum ticăieşte ceasul sărbătorii
                                                              Care cu un înger te caută:-Haide,vii?...

                                                         Sunt gătită pentru marea regăsire!
                                                    Doresc să te alin,să te rețin,să nu mai pleci!
                                               Vino dragul meu,sunt tolbă plină de iubire,
                                           Stomacul nu mai simte fluturii zglobii...

                                      Voi face cum vrei tu căci te iubesc,
                                 Am cadouri fără număr pentru tine,
                           Gustă-le şi-o să mă dezmierzi mereu,
                      O viață-ntreagă vei petrece lângă mine,    
                 Nici vorbă de plecat,tu, argonautul meu!

                 E viată şi în iesla bucuriei mele,
                 E fânul ceva mai stâlcit,dar cu dragoste
                 Vom ridica năpârcile la stele
                 Caii ce se reîntorc nu vor pleca!







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu