Ludmila MACIUGA
Italia
TRAG PRIMĂVARA DUPĂ MINE
În adâncimea cerului albastru,
Cu gândul,mă scufund în infinit,
Creatorul e grande-maestru,
Din norii suri,flori albe a zămislit
Văzduhu-i plin de dulci parfumuri,
Primăvara cu drag,m-a îmbrățișat.
Mă retăcesc prin labirint de drumuri.
Primăvara ușor,m-a înaripat.
Trag primăvara după mine,
Zboară,atâtea păsări,pe alături,
Nouri se desfac în roiuri de albine,
Câmpiile aștern iarba în pături.
Pe alocuri,este o splendoare.
Parfumate lacrimioare,violete,
Se invesc fermecătoare,
Mă salută jingaș,mărgărite.
Misterioasă forță,de natură,
Ce înflorește pe neaparat,
Timpul e de aur,nu are măsură ,
Muguri cresc pe neașteptat.
Cu primăvara mă i-au la dans,
Îmi cresc aripi la picioare,
Mă ademenește păna la ecstaz
Și-am uitat unde mă doare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu