Ioana GĂRGĂLIE
România
OCAUA LUI CUZA
Cuza Vodă, Domnitorul Principatelor unite,
A dat legi și-a dat reforme... și dacă țin bine minte
Legea cu „Ocaua mare” nu prea era respectată
De negustorii din târg. Și-a mers la Galați odată.
Îmbrăcat cu un suman și-o căciulă țărănească
Pe cel necinstit și lacom într-un fel să-l
pedepsească...
Și-a luat ocaua mare și două putini cu lapte,
Lapte acru,... ca țăranii și s-a pus Cuza pe fapte
Amestecat cu norodul Vodă și-a luat îndemnul
Și-a nimerit la băcanul care vindea untdelemnul
Nu cu „ocaua lui Cuza”, vindea cu „ocaua mică”
Ca să se îmbogățească pe spinarea lui „opincă”...
Cuza Vodă i-a propus ca-ntre negustori un „troc”
Să-i dea lapte pe-untdelemn și-au bătut palma pe loc:
Șase ocale de lapte pe una de untdelemn
Hoțoman, șmecher băcanul a făcut cu ochiu' un semn
Și în loc de-ocaua mare voia să-i dea untdelemnul
Cu ocaua lui cea mică, (de-aceea făcuse, „semnul”)
Cuza Vodă a văzut că băcanu-i necinstit
Și ca să-l învețe minte uite-așa l-a pedepsit:
Și-a dat de pe cap căciula și a lepădat sumanul,
(Când a văzut epoleții... a înlemnit pe loc băcanul!)
I-a pus pe slujbași să-l plimbe cu ocalele de gât
Prin tot târgul din Galați pentru fapta ce-a făcut
Arătând ocaua mare să strige: „Cu asta, DA!”
Și-arătând ocaua mică: „Cu-asta,NU!”... Așa striga...
Dacă stau să mă gândesc să îmi vărs și eu amarul
L-aș chema pe Cuza în piață să verifice cântarul!...
POPAS ÎN
ISTORIE... MICA UNIRE
Azi mi-a căzut, citind, o lacrimă pe carte
Pentru ce-a însemnat atunci vasalitate
Când principatele române despărțite
Erau stoarse de aur, de grâne și hulite
Sau transformate-n zonă de teatru pentru luptă
Între Imperiile vremii...era țara împărțită
Între cel Otoman, Habsburgic sau Imperiul Țarist,
Sub jug fanariot...era trecutu-i trist...
Ideea de UNIRE între PRINCIPATE
A fost ca o scânteie a minții luminate
Și-atunci unioniștii s-au ridicat la luptă
Dar revoluția lor a fost înăbușită
Mișcarea națională pentru unitate
Cu marile puteri negocia tratate:
Moldova și Muntenia s-aleagă domnitor
În Divanurile ad-hoc după voința lor
Și-a fost ales ca domn măritul Cuza Vodă
Și în Focșani și-n București, ...iar azi i-aducem odă!
În luna lui gerar s-a încins Hora unirii
Iar granița pe Milcov sortită-a fost pieirii
În Principatele unite domnea legea lui Cuza
Statul modern, de după, pe-aceasta și-a pus baza
Străbunii mei uniți cinstind slova și glia
Au dat numele țării spunându-i ROMÂNIA.
ȘI TATĂL MEU A
LUPTAT PENTRU REÎNTREGIRE
Basarabia sărmană, pământ și grai românesc
A fost ca mingea de ping-pong împărțită între Imperii
Sub cel Otoman întâi și-apoi sub regim Rusesc,
Ruptă este și acuma din hotarul sfânt al țării
Răstignită ca Iisus, a purtat cununi de spini,
A venit la sânul mamei când a fost Marea Unire
Ca și pruncul rătăcit și pierdut printre străini
Cu iubire și speranță și cu lacrimi în privire
România ,,Dodoloață'' a fost iarăși dezmembrată
Pentru asta au semnat Molotov și Ribbentrop
În '940 Basarabia, sărmana, a fost iar la ruși cedată
Și de-atunci plânge într-una și adună strop cu strop!
Dar românii curajoși au dat piept cu inamicul
Și-n război au vărsat sânge pe pământ basarabean
Mii de morți căzuți în luptă acolo își au mormântul
Care-au fost loviți de gloanțe de balaurul viclean
Povestea ca pe-un coșmar tatăl meu acele lupte
La Țiganca, la Vâlcov cu gamela ciuruită, rănit la picior
și-n mână
Și-n Spitalul din Tiraspol toți flămânzi ,cu fețe supte,
Toți în pieptul de țăran aveau inimă română...
Povestea cum schija morții dobora la întâmplare,
Și-amintea cum a căzut un maior, maiorul Doboș,
Cum urlau răniții-n șanțuri pân' la ultima suflare
Și imaginile de groază îl pândeau și când tata era moș...
Și în iulie ''41 printr-o luptă încrâncenată
Basarabia strivită, pustiită de război
De sub jugul sovietic iar a fost eliberată
Și-a venit la sânul mamei pentru scurt timp înapoi...
Ce păcat că n-a durat bucuria reîntregirii
Și din nou ținutu-acesta a fost smuls hulpav din hartă!
Ce păcat de-atâția morți și de sângele Unirii
Basarabia și astăzi bate la români în poartă!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu