Ana MUNTEANU-DRĂGHICI - România
PETALE DE DOR
Toate se trec în lacrimi de dor
Lăsând în urmă ecoul-fior...
Secunda,de ieri înghițită
Ziua, de noapte tivită...
Clipa clipind la plecare
În umbra timpului tresare...
Luna plutind pe ape de cer
Raze de soare cată mister,
Dar nu le e dată-ntâlnirea,
Lumina imploră ivirea!
Înflorim petale de dor
Din sărutul cu gust de izvor.
Curcubeu, oglindire de unde,
Păstrează culoare-n secunde
Să-mi dăruie șal peste fire-
Speranță-n infinitul iubirii!
De brațele iubirii cuprinsă-
Inima de timp neînvinsă,
Veșnicește secunda privirii
Albastră corolă-nemuririi!
Clipele trec stinse de clipe
Zborul rămâne-n aripe
Adiere de vise gondola
Privirea Veneției,consola...
Pe-a timpului clapă apasă,
Veșnicia clipei să iasă,
Muza poemelor noastre,
Aură Simfoniei Albastre!
Pământul, cu aripi albastre,
Devine cer, străjuire de astre...
Rază de lună, în drumul meu,
Auresc în caratele soarelui tău!
Clipe- adieri, oaze celeste
Ne-mbrățișează-poveste.
Petale de dor- ochi de lumină
Deschidem etern iubire divină...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu