Radu ZĂGREAN - România
CA DE IERTARE...
Frumoasă mamă! Ochii tăi privesc
Începerea ninsorilor de floare,
Copiii ți-au plecat, nepotii cresc
Și chipul tău e ca o întrebare.
Nu-s niciodată nopțile prea lungi,
Nici leacurile nu ajung chiar toate,
Vederea-ți este bună, cu pensia te-ajungi
Și nu te plângi nicicând de sănătate.
Aștepți să te mai sune cineva,
Copiii să mai vină să te vadă
Și zilele se-nșiruie așa
Cu gândurile strânse în ogradă.
Frumoasă mamă! Ochii tăi curați
Într-o icoana vie să rămână!
Căci astăzi sunt mereu înlăcrimați
Și nu-ți lipsesc batistele din mână.
Și plânsul tău e fagure de dor
Și mâna ta mereu o sărutare,
Tu stai ca o colinda în pridvor
Și poarta ta e ca o așteptare.
Dar nu te plângi, mălinii-au înflorit,
În amintiri e cerul și cu marea,
Nepoții-s mari, copiii-au ostenit
Și-n poarta ta se scrie depărtarea.
Frumoasă mamă! Fruntea ți-o sărut,
E ziua ta și îți aduc o floare,
Să vezi câtă lumină aș fi vrut
Să pun pe chipul tău... ca de iertare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu