Viorica FLOROIU - Italia
LACRIMILE BASARABIEI
Când a pierdut din ea o părticea
Măicuța Românie a îngenuncheat,
A plâns cerul și s-a întunecat
Când i-a fost smulsă fiica, Basarabia.
Plângeau frații despărțiți pe vecie
Îmbrățișându-se făcând un Jurământ
Că vor purta-n inimă și în gând
Pământul sfânt și scumpa Românie.
Ei au vărsat lacrimi scăldate-n rouă
Crescând copii învățându-i pe-ascuns
Limba română care n-a apus
Oricât au vrut să ne despartă-n două.
Am crezut toți că în socialism
Suntem urmăriți parcă de blestem
Bolnavi și sufocați toți de sistem
Am fost și suntem și-n capitalism.
Speranța de-a mai fi uniți pe hartă
De cei ce ne conduc mârșav, prosperă,
Care-au vândut-o lăsând-o mizeră
Cu oameni triști ce bat din poartă-n poartă.
Năpăstuiți suntem între popoare
Ne vindem codrul, pământul strămoşesc,
Bătrani nehidratați care-n spital sfârșesc,
Copii vânduți și fete, plângând peste hotare.
Plânge sărmana Basarabia și plânge,
Cum plânge țara mamă România ,
Că-n floare e corupția în floare-i și hoția,
Și suferă mulțimea, plângând, din țară, fuge.
Foarte frumos. Felicitări!
RăspundețiȘtergere