Viorel MARTIN - România
Viorel Martei s-a născut
la19 mai 1953, în București
Studii:
Facultatea de Construcții TCM.
Debut publicistic: Poezie,1965, în revista „De
ziua Republicii” publicată de Palatul Pionierilor din București, sub redacția
lui Mircea Santimbreanu.
Colaborări la publicațiile: România
Literară, Luceafărul, Literatorul, Independența
română, Destine, Clipe Albastre, Constelații diamantine, Apollon, Curtea
de Argeș, Bogdania, Urzica, Măiastra, Climate, Glas Comun, Gând Românesc,
Rețeaua Literară, Cetatea Culturală Cluj, Sfera, Cugetul, Amprentele sufletului
și altele.
Opera:
- Poezie: Neliniștea ierbii, 1994; Stele cu
noroc, 2010; Epigrame și poezii umoristice, 2010;La
poale de Caraiman, 2011; Poezii alese, 2013; Șaizeci de poeme, 2014; Poezii
pentru copii: Alfabetul, 2011; Licurici, 2011, Licurici în vacanță la bunici,
2011; Prichindelul preșcolar, 2011; Alfabetul pentru preșcolari, 2011; În curte
la bunica, 2012; Pe cărări de codru 2012; Stăpânii junglei, 2012; Lumea
dinozaurilor, 2012; Ceasul lui Prichindel, 2012; Cifrele lui Prichindel, 2012;
Frunctele lui Prichindel, 2012; Prietenii lui Prichindel, 2013; Jucați-vă cu
noi, 2014 și Ar fi de râs, dacă n-ar fi deplâns, epigrame și fabule, 2016.
- Proză: Aventurile lui Tudor, 2012, proză pentru copii; Memoria
clipei, 2012, proză scurtă; Schițe și momente, 2013; Nicușor și lumea
copilăriei, 2015, proză pentru copii; Alexandra la școala păpușilor, 2017 și
Aventurile lui Mihnea, 2017.
- Antologii: Ingineri epigramiști, 2012,
antologie de epigramă, coautor NeluVasile;
Caiet de club 2011-2012, epigrame, coautor Corin Bianu;
Ingineri scriitori și publiciști, Editura AGIR 2017; Poeți și prozatori contemporani în Regal
eminescian, Editura Editgraph Buzău, 2018, Un secol de la Marea Unire, UER,
epigrame, 2018 și altele.
- Opera recenzată de: Aureliu Goci, Ion Groșan, Lucian Gruia, Victor Gh.
Stan, Mircea Popa, Ion C. Ștefan, Cezarina Adamescu, Marie-Jeanne Vasiloiu.
Titluri: Membru al Uniunii Scriitorilor din România, în cadrul Filialei București Literatură pentru Copii și Tineret.
Premii: “Premiul pentru
Cartea Anului 2012” acordat de Uniunii Scriitorilor din România Filiala București Literatură pentru Copii și Tineret, pentru
carteaː ֦ Aventurile lui Tudor ֞, Editura Semne, București, 2012, proză pentru copii; Premiul ”Mircea Nedelciu” pentru proză, la concursul ”Vis
de toamnă”, 2016, acordat de Societatea Culturală Apollon; Premii la festivalurile de epigramă din Cluj, Craiova, Brașov,
Chișinău, Tg Jiu, Galați, Caransebeș,
Brăila, Rm Vâlcea, Bușteni, Buzău etc.
Medalii: Medalie aniversară 2018 – Regal eminescian, Salonul
Național ”Mihai Eminescu” - Palatul Parlamentului.
Distincții: Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România.
Activitate editorială: “Scaiul”-ziar de umor (1991-1994) la care am fost redactor principal ; “Epigrama”
revistă trimestrială de epigrame și caricaturi - apărută din 1993, pe care am
inițiat-o și condus-o; ”Cacealmaua” revistă trimestrială de epigrame
și caricaturi - apărută din 1995, pe
care am inițiat-o și condus-o; “Lumea epigramei” revistă trimestrială de umor (epigrame, caricaturi,
poezii umoristice, rebus) apărută din 2011,
pe care am inițiat-o și o conduc.
Conduc din anul 2011, Cercul
” ING Epigrama” al epigramiștilor ingineri din cadrul AGIR.
CU
NEAMUL MEU
Eu sunt român şi ţin
cu neamul meu,
Ca şi americanul cu al
lui;
De când sunt mic
mă-nchin la Dumnezeu
Şi am fereastra plină
cu gutui.
Bătrânii mei pământul
l-au muncit
Cu plugul şi cu mâini
bătătorite;
Pe dealuri veacul urcă
liniştit
Şi veşnicia bate din
copite.
De multe ori mi-a fost
în viaţă greu,
M-au năpădit necazul
şi durerea,
Dar Eminescu m-a-nsoţit
mereu
Şi lui Brâncuşi i-am
ascultat tăcerea.
În pomii mei sunt
păsări cântătoare,
Sunt botezat în Dunăre
și Mare
Și plâng
la-nmormântări și joc la nunți;
Cu dacii mei sunt
aninat de munți
Şi Dumnezeu mi-a
ajutat mereu,
Că sunt român şi ţin cu
neamul meu.
FREAMĂT
Frunza freamătă-n
pădure, ca arcuşul pe vioară.
Pe o mirişte,
desculţă, spre o pajişte de vise,
Mi-am văzut copilăria
umplând sânul de caise;
Nu mă mai încape haina
ce-o purtam odinioară.
Cred că m-a uitat şi
dealul şi cireşii mă uitară,
Doar pârâul care-n
undă şi în doruri mă-mpletise,
Printre pietrele
bătrâne îmi şopteşte, pare-mi-se,
O poveste cu o zână –
fată simplă de la ţară.
Bucuros azi m-aş
întoarce ca să intru-n haina veche,
Dacă marea de secunde
şi de ore m-ar lăsa
Şi nu mi-ar lega la
tâmple ghiocei şi flori de nea…
Numai dorul mai
colindă cu cireşe la ureche,
Neputând singurătatea
şi tristeţea să îndure,
Când de-o
veşnicie-ntreagă frunza freamătă-n pădure.
LA MULȚI ANI, ROMÂNIE, DE ZIUA
MARII UNIRI!
Aici străbunii mei
Au rostit primii cuvântul
Și pe sub norii grei,
Au săpat primii pământul.
În pâraie, fraților,
S-au scăldat primii în undă
Și-n jurul Carpaților,
Au jucat hora rotundă.
Cu năvălitori s-au luptat,
Cu arc și secure;
Cu pieptul au apărat
Ogor și pădure.
Aici întâi au cântat
Flăcăi și fecioare
Și primii au ridicat
Copii către soare.
Uneori dușmanii ne-au copleșit,
Că drumu-i abrupt.
Și câte-o halcă din țară,
Vremelnic, ne-au rupt.
Dar n-am stat cu spinarea
încovoiată
Și robi n-am fost niciodată.
Iar azi m-am născut eu, ciocârlie
Să te cânt, iubita mea Românie,
Și-ți voi apăra
Apele și pământul,
Cât va fi pe cer
Soarele Sfântul.
Viorel MARTIN - moment din timpul lansării antologiei
LA MULȚI ANI, DE CENTENAR
Țara mea e mama mea,
Grănița, școala mea,
Coronița de premiu,
frumoasă;
E drumul meu către
casă.
Țara mea, zile cu
soare,
Surâsul doamnei
învățăoare,
Susurul cristalin de
izvor…
Înaltul zbor de cocor.
E dealul și pârâul
de-aici
Din vacanțele de la
bunici,
Țara mea,
Dunăre-albastră,
E Marea cea mare, e
inima noastră
Și florile de pe camp,
de pe iie
La mulți ani, Românie!
