CĂDEREA DIN OLIMP
O, cum se duce viața pe căile bătute
cu zeci de înțelesuri, ajunse peste timp
din antica Eladă rămasă-n neuitare
în fastele legende cu zeii din Olimp!...
Ne raportăm întruna la fapte milenare
ramase în memorii drept justul adevăr,
ne batem în citate, cu falsă modestie,
crezând că bem din apa celestului izvor.
Așa ne trece viața, în pilde fără miză,
căzute în uitare, sub colbul nevăzut,
ca unică menire de a mima cultura
în vorbele vetuste rămase din trecut.
Dar iată, câteodată, pe calea sa firească,
trăirea ne aduce într-un prezent acut
și demolând Olimpul, din mintea obosită,
ne-arată, fără milă, c-ar trebui făcut…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu