România

România

duminică, 10 iunie 2018

Scriitori contemporani - Constantin ENESCU, Teiul lui Eminescu













Constantin ENESCU - România


                 TEIUL LUI EMINESCU

                    Prin parcul Copou din Iași 
                         Am trecut mereu cu gândul, 
                              Să văd teiul vechi părtaș 
                                   Prin istorii ținând rândul... 
 
                                        Am trecut mereu sperând 
                                             Teiul secular prin șoaptă, 
                                                  Să-mi recheme murmurând 
                                                       Glasul Lui, trezirea-i aptă... 
 
                                                            Teiul secular prin veacuri 
                                                                 Poartă Eminescu în floare, 
                                                                      Vindecând ca simple leacuri 
                                                                            Răni, dureri mistuitoare! 
 
                                                                                                                 Poartă pe Emin în tulpină 
                                                                                                            Și prin crengi bătrânul tei, 
                                                                                                       Trimite sfânta-i lumină 
                                                                                                  Dulce, pură a dragostei! 
 
                                                                                             Iar prin flori bătrânul tei 
                                                                                        Pe Creangă mereu îl cheamă, 
                                                                                   Să-i revedem, cum pe alei  
                                                                             Apar ca-ntr-o hologramă... 
 
                                                                        Pe Mihai sub vechiul tei 
                                                                   Din Văratec de mult îl cere 
                                                              Veronica în plânsul ei, 
                                                         Activând vechea-i tăcere... 
 
                                                    Ca remember, teiul secular 
                                               Ne aduce în suflet an de an, 
                                          Chiar de gestul e crepuscular, 
                                     Nemurirea unui poet magician! 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu