Rapsodie de primăvară

Pe cupola ca de sticlă
se zăresc nori jucăuși,
dar va fi curând o pâclă
din cei negrii, suprapuși.

Hârjoneala lor grăbită
opturează totu-n jur,
doar o rază spilcuită
etalează al său nur.

Când cupola va fi-nchisă
cu nori gri, ca printr-o sită
către sol va fi trimisă
ploaie, de vânt răvășită.

Ziua-mi este compromisă
dar privesc ploaia prin geam,
simfonia proaspăt scrisă
în surdină-i distingeam.

Primăvara-i instalată,
mugurii spre cer zâmbesc,
prin clepsidra răsturnată
curge ciclul pământesc.

Feeria nopții

Afară ninge ca-n povești,

iar vântul, care a prins viață,

prin geam te cheamă să privești

tot peisajul ce răsfață.

Trezit din vis, pomul se lasă

în voia vântului turbat,

doar supărarea îl apasă

că-i gol de frunze, și-i frustrat.

Și numai vremea e de vină.

Ea face să se-ncheie ciclul,

și Iarna, cu firea-i divină,

v-a-ndeplini mereu destinul.

Percepem frigul întețit       

căci vântul hora a-nceput,

cu fulgii albi s-a înfrățit,

la sol făcându-i așternut.

Pe ramuri fulgii lin se-așează

în echilibru instabil,

tenace, vântul îi valsează

fiind bucuros ca un copil.

Și iată! Totu-i Paradis!

Sclipesc steluțe pe zăpadă,

feeria nopții pare vis,

lăsând miracol să se vadă.

Dor de primăvară

Nimic n-a fost din ce-aș fi vrut să fie

planetei noastre astăzi moștenire,

s-alerge slobod vântul pe câmpie

la braț cu primăvara-n devenire.

Privesc la cer, un soare încă rece,

iar densa ceață nu s-a risipit,

și frigul aspru, iată nu mai trece,

de trupul nostru este alipit.

Nici ceru-albastru încă nu-i curat,

e-ngreunat de norii cenușii,

ce-și plâng cu jale trupul saturat,

târâți și zi, și noapte-n vălmășii.

Nu e nici pasăre prin larga zare

și nici miros de iarbă grasă, răsărită,

nimic din ce-i obișnuit prin așezare

nu prinde viața în natura răvășită.

Dar fosta sărbătoare-n casa noastră

și ziua mamei am cinsit cu drag,

cu multe prăjituri și flori în glastră,

și oaspeți mulți ce-am așteptat în prag.

Numai așa simțit-am primăvara,

un semn că iarna totuși s-a sfârșit,

și petrecurăm veseli până seara

cinstind al nostru anotimp iubit.