Sub strașina de la casă,
două rândunici grăbite
împletesc crăcuțe multe,
de nimica nu le pasă.
Nu au timp nici de odihnă,
cară lut, apă și pene,
zămislesc mortarul bine
ca pe veci casa să țină.
Înc-un pic și totu-i gata,
vor avea căminul lor,
și-n curând mamă și tată
vor da hrană puilor.
Voi, s-aveți grije de ele,
cuibul să-l păstrați intact,
c-alfel este un păcat
ce la casă-ntoarce rele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu