România

România

joi, 5 septembrie 2013

Ai plecat de lângă mine, versuri Consantin Gavrilescu







Ai plecat de lângă mine
cu viteza unui gând,
cont nu ai ţinut că mâine
voi fi singur pe Pământ.

Nu tristeţea mă omoară,
nici că singur am să fiu,
dar ucis-ai într-o doară
o iubire-ntr-un pustiu.

Ai uitat iubirea noastră
sau tu doar te-ai prefăcut,
dar de inimă albastră
nimenea nu a murit.

Ai plecat de lângă mine,
bun rămas nu ți-ai luat,
conștiința nu îți spune
c-ai greşit şi e păcat?

Stau în ceas adânc al serii
și revăd frânturi de viață,
peste negurile vremii
din durere se învață.

Și de vrei acum la mine
să te-ntorci din a ta cale,
socotește că-i mai bine
să fim singuri fiecare.

Orice rău este spre bine,
Dumnezeu a vrut așa,
soarta nu mi-era cu tine,
m-aștepta altcineva.

marți, 3 septembrie 2013

În holda blondă, macul meu - versuri, Constantin Gavrilescu

În lanul spicelor de grâu
ce mă îngroapă până la brâu,
văd roşu mac ce se ivește
sub un nor mic care-l umbrește.

Frumos din lan a răsărit,
grâul din holde a pălit,
dar se mândreşte, şi-i iubesc
petalele ce îi lucesc.

Vine și vântu-n adiere
discret, pe micul mac îl cere
cu el ca să plutească-n dans,
și-l leagănă-n ritm de vals.

Oh! Macului dansul îi place,
şi unduirea vântului vivace,
şi-i mândru că fost primit
de spicele de grâu, și e iubit.

În lanul spicelor de grâu
stau îngropat până la brâu,
c-un şevalet pe-a cărei pânză
pictează mâna mea cea dârză.

Așa rămâne-va mereu,
în holda blondă, macul meu,
iar în muzeu va fi un star,
dar și în lan, la vară iar.